www.colapisci.itL'uomo che diventa pesce per necessità o per scelta

 

 ‘A LIGGÈNNA DI COLAPÌSCI
(canzùni)

Tra tanti stòrii fossi è la cchiù  vera,

si verità ‘nta ‘na liggènna trasi:

ma ‘i fatti antìchi sû tutti î ‘na manèra,

di ogni civiltà, d’ogni paìsi.

P’avìri stòria dintra di ‘stu munnu,

pi diri ch’era bona la simenza.

Cuntàri stòrii a nuddu ci fa dannu,  

puru si non nni dugna cunuscenza.

 

 

‘Stu Cola era un piccìttu

di genti missinìsi,

amanti di lu strittu

d’u mari e d’i sô cosi,

 

patrùni d’i funnàli,

amìcu d’ogni pisci,

gilùsu d’u sô sali,

da ebba chi cci crisci.

 

coro

Cola Cola

non ci’annàva a scola

e non muttàva pisi

‘ddu piccìttu missinìsi.

E non puttàva pisi

‘ddu piccìttu missinìsi.

 

‘U tempu ci passàva

‘nta ‘stu divettimentu,

ma a casa si piniàva

e si campàva a stentu.

 

Sô matri ci mannàu

‘sta malanòva china:

-Chi m’addiventi pisci

cull’argi e cu la spina!-.

 

coro

Cola Cola

non ci’annàva a scola

e non muttàva pisi

‘ddu piccìttu missinìsi.

E non muttàva pisi

‘ddu piccìttu missinìsi.

 

Così la stòria cunta

e la liggènna crisci,

‘ddu giùvini addiventa

menzu omu e menzu pisci.

 

Così ‘ddu cettu  Cola,

non sàcciu si capìsci,

s’a cosa ti cunzòla

fu chiamàtu Colapìsci.

 

coro

Cola Cola

ora sî Colapìsci

patrùni di lu strittu

e parenti di li pisci.

Patrùni di lu strittu

e parenti di li pisci.

 

‘Ddu Cola fu cuntentu,

non s’a pigghiàu a mali,

picchì pi ‘ddu purtèntu

scurazzàva ‘nte funnàli.

 

Quannu truvàu un vascèddu

ch’avìa ‘un tisòru antìcu

chiamàtu fu a castèddu

d’u rignanti Federicu.

 

coro

Cola Cola

ora sî Colapìsci

patrùni di lu strittu

e parenti di li pisci.

Patrùni di lu strittu

e parenti di li pisci.

 

-Tu chi sammùzzi a funnu-

ci dissi ‘u ‘mperatùri

- girìa ‘a Sicìlia in tunnu

pi canùsciri ì struttùri-.

 

Cola si sammuzzàu

e riputtàu ‘stu cuntu

-Ci sunnu tri culònni

sutta a ‘st’ìsula d’aggèntu.

 

Ma una si cunzùma

sutta a lu Mungibèddu,

p’u focu chi ci dduma

prima o poi finìsci a moddu -.

 

coro

Cola Cola

‘a stòria fu tremènna

pi chiddu chi vidìsti

addivintàsti ‘na liggènna.

Pi chiddu chi vidìsti

addivintàsti ‘na liggènna.

 

Infatti ‘u ‘mperatùri

ci fici ‘sta ‘sparàta:

- Ripòttimi ‘ddu focu

pi cci dari ‘na sbicciàta -.

 

Cola si rifiutàu

davanti ô ‘mperatùri

ma chiddu ‘u minazzàu

di fami e di turtùri.

 

coro

Cola Cola,

attèntu a la tarìgghia,

‘u focu cu ‘sti manu

non si tocca e non si pìgghia.

‘U focu cu ‘sti manu

non si tocca e non si pìgghia.

 

Ma Cola era un piccìttu

d’oggògliu e di curàggiu,

si sammuzzàu ‘nto strittu

pi non ci dari àggiu.

 

- O cu ‘ddu focu ‘nchiànu

o lu mê sangu assùmma,

o mi battìti ‘i manu

o mi sunàti ‘a trumma-.

 

coro

Cola Cola

‘u mari è traditùri,

d’a giuvintù intrèpida

si pìgghia ‘u mègghiu ciùri.

D’a giuvintù intrèpida

si pìgghia ‘u mègghiu ciùri.

 

- Aunn’è chi Cola affàzza-

- Aunn’è chi ssi ricògghi-

Ma cumparìu ‘na chiàzza

ch’arrussicàu li scògghi.

 

Chiancìu tutta la genti

chiancìu lu munnu sanu :

‘ddu Cola non tunnàu

c’u fochicèddu a manu.

 

‘A vuci si spannìu

muntàu la  liggènna

chi Cola è sutta ô strittu

pi ‘nguantàri ‘dda culònna.

 

coro

Cola Cola,

si ssenti ‘a nostra vuci,

sapìriti ddassùtta

nni cunzòla e nni dà paci.

Cola Cola,

si ssenti ‘a nostra vuci,

sapìriti ddassùtta

nni cunzòla e nni dà paci.

 

 

 

 Walter  Ignazio Preitano

 

 

 

non muttàva pisi: non faceva alcun lavoro di fatica.

si piniàva: si penava, si viveva negli stenti.

cunta: racconta.

crisci: cresce, si alimenta.

purtèntu: portento, avvenimento eccezionale.

sammùzzi: ti immergi.

in tunnu: in tondo; fai il giro dell’isola.

riputtàu: riferì.

dduma: accende, divampa, arde.

a moddu: a mollo, si inabissa.

tremènna: tremenda.

ci fici ‘sta sparàta: se ne uscì con questa strana frase.

‘na sbicciàta: una guardatina per rendermi conto.

tarìgghia: inganno, scherzo di cattìvo gusto.

àggiu: agio, sazio, soddisfazione.

assùmma: viene a galla.

intrèpida: coraggiosa.

affàzza: affaccia, torna a galla, ricompare.

si ricògghi: si ritira, ritorna.

chiàzza: questa volta significa macchia.

si spannìu: si sparse.

‘nguantàri: agguantare, tenere stretta.

 

da Progetto Dialetto

 

Buddaci, pisci missinisi

   

www.colapisci.it