|
Che sia un Cola Pesce ante litteram?
Lu marinaru e la Sirena di lu mari

Il pescatore e la sirena - Leighton
'Na vota s'arriccunta ca un marinaru trasìu 'n confidenza cu la
Sirena di lu mari, e misi scummissa, 'un sàcciu di chi, ca idda 'un si fidava di
jiri pissìna 'n funnu a pigghiari 'n aneddu.
Lu marinaru lu sapìa ca la Sirena sutt'acqua 'un cci pò stari
assai, cà cci ammanca lu ciatu: e sta cosa cci l'avia cunfidatu idda stissa, 'na vota.
Misa sta scummissa, la Sirena cci dissi a lu marinaru:
- Io ora summuzzu. Ma si In capu a menz'ura 'n cumparìsciu, e allocu
di mia tu vidi assummari 'quarchi stizza di sangu, ritèni ca sugnu morta e ti nni vai.
Eccu ca lu marinaru cci jiccò l'aneddu ch'avia a 'o jìditu: e la
Sirena summuzzò; ma 'un si vitti cchiù.
Ddoppu menz'ura si vitti l'acqua russigna: e lu marinaru capíu.
Il marinaio e la sirena del mare

Sirene - Cesare Viazzi
Si racconta che un marinaio, una volta, entrò in confidenza con la Sirena
del Mare e fece la scommessa che lei non potesse andare sul fondo un anello.
Il marinaio sapeva che la sirena sott'acqua non poteva stare per molto tempo
perché doveva respirare, come ella stessa gli aveva confidato.
Fatta la scommessa. la sirena disse al marinaio:
Io adesso vado ad immergermi, ma se entro mezz'ora non risalgo e tu vedi
giungere in superficie qualche goccia di sangue vuol dire che sono morta
e, quindi, te ne puoi andare.
Il marinaio butto in mare l'anello che aveva al dito e la sirena si immerse.
Ma la sirena non si vide più...
Palermo
Raccontata da Giovanni Munafò pescatore del sestiere del Borgo.
Trascritta da Giuseppe Pitrè in Fiabe e leggende popolari siciliane


www.colapisci.it
|