|
Li pirnicani

'Na jurnata lu Viciarrč avía a tčniri un gran pranzu e cci abbisugnavanu pirnici.
Ma comu si fa ca 'n Palermu 'un cci nn'eranu?
Va Firrazzanu e cci dici:
– Sŕcciu
ca v'abbisogna quarchi cosa ca nun putiti truvari.
– Sě, Firrazzanu, cerca li
pirnicani.
– Vi li trovu io!
– E comu? si nun l'ha pututu truvari nuddu?
–
M'abbasta l'arma, dici Firrazzanu; quantu vi nn'abbisognanu?
– 'Na vintina.
Firrazzanu scinni e quantu jimmuruti trova a tanti cci dici:
– Pi lu tali jornu
truvŕtivi a palazzu, ca Sň 'Ccillenza v'havi a parrari.
Quannu fu lu jornu
addisignatu, Firrazzanu va a lu palazzu e li trova tutti ca parěanu piatusi.
– Caminati! - cci dici; e si li porta nni la cucina; poi passa la 'mmasciata a lu Vicerrč
dicennucci ca li pirnicani eranu tutti pronti nni la cucina.
– Veru! - dici Sň 'Ccillenza - fammilli vědiri!
Firrazzanu scinni, si li 'mpaja tutti pi davanti:
– Acchianamu, picciotti!
Comu fu nni la cŕmmara di lu Viciarrč, cci dici:
– Ccŕ cci sunnu iddi.
Lu Viciarrč talía e poi dici:
–
Unni?
– Ccŕ. Vui vulěavu li pirnicani; e li pirnicani su' chisti.
Lu
Viciarrč cci ridíu; detti 'na cusuzza l'unu a li jimmuruti e nni li fici jiri.
Palermo.
Pirbicani ha doppio significato: Pernice e Gobbo
Giuseppe Pitrč
Fiabe novelle e racconti popolari siciliani
Vol. III

www.colapisci.it
|